marți, 3 august 2010

Valurile vietii (partea a VI-a)

Posted by | |


Chiar in acea clipa navalira Lewis si Will, carand-o pe Bella, care savura linistita o salata de icre.
Cand il vazu pe Nate, Lewis o scapa pe Bella, care se lovi cu capul de podea.
-Ce mai cauta si asta aici? Cleo, nu te mai recunosc!
-Nu te mai nelinisti atat. A intrat acum cateva momente si am tot incercat sa-l fac sa iasa. Dar te pui cu Nate?
-Tu iti dai seama ce s-ar fi intamplat daca te-ai fi uitat afara la luna? Si acum cum ii explic coada Bellei?
-Nu cred ca mai e o problema, zambi Cleo, facandu-i semn sa se uite spre Bella.
-Unde ti-e coada? o intreba Will.
-Nu stiu, nu-mi amintesc nimic. Si de ce-s murdara de icre pe degete?
-Iti explic eu mai tarziu, zambi Will si o duse pe un fotoliu.
Intre timp, Nate se ridica de pe canapea si veni plictisit spre ei:
-Gata, am inteles. E numai pe perechi in seara asta. Nu ma mai joc. Distrati-va fara mine.
-Pa, Nate...
Si, luandu-si rucsacul, continua:
-Nu ma veti convinge sa raman. Chiar daca o sa ma implorati; eu am lucruri mai bune de facut decat sa-mi pierd timpul cu voi.
-Gata, s-a terminat petrecerea, il impinse Lewis pe usa, pe care o incuie bine.
-Unde-i Rikki? intreba Bella.
-Nici noi nu stim, raspunse Cleo. Dar am banuiala ca e cu Zane, pentru ca nici de el nu stiu nimic.
-Sper ca nu te uiti iar la mine, se apara Lewis.
-Nu, Lewis. Te-am pus destul la incercare pentru o singura zi.
-Si totusi, ar putea fi amandoi in pericol, completa si Will.
Lewis veni cu sucuri in mana si zise:
-Haideti mai bine sa nu ne mai gandim la asta. Mai petrecem un pic, apoi ne culcam, ca doar avem destui saci de dormit, iar ziua de maine ne va aduce si raspunsurile.

Cand sticlele erau pe terminate, auzira cheia intorcandu-se in broasca usii. Se ivi capul lui Zane, ud leoarca, dar parand destul de fericit. De mana o tinea pe Rikki, nu mai uscata decat el, dar la fel de incantata.
-Rikki! sari Cleo sa o imbratiseze.
-Hai sa nu fim prea entuziasmati, se feri ea. Doar nu credeati ca nu sunt in stare sa ma descurc singura pe o noapte cu luna plina.
Bella se ridica din fotoliu, intreband:
-Dar cum ai scapat de coada? Nu inteleg...
-E simplu, ranji Zane. I-a cazut o bucata de stanca in cap si cand s-a trezit nu-si mai amintea nimic, iar coada disparuse.
-Exact ce i s-a intamplat Bellei, murmura Lewis, devenind ganditor. Trebuie sa existe un motiv stiintific...
-Si... ati mai lamurit lucrurile intre voi? Ca asa s-ar zice, intreba Will.
-Nu-mi place sa recunosc, dar viata era cam plictisitoare fara el... nu tu certuri, nu tu probleme... rase Rikki.
-Nici nu stiti cat ma bucur sa va vad din nou impreuna, spuse Cleo.
-Si eu, completa Bella.
-Bine, fetelor, acum ca stiti antidotul pentru coada din noptile lunii pline, hai sa punem niste muzica si sa petrecem! striga Lewis, de dupa tejghea, in timp ce punea un CD.
Toate perechile incepura sa danseze, unii mai fericiti ca altii. Dar fericirea fu intrerupta din nou de o plesnitura.
-Sa nu mai incerci niciodata sa ma saruti cu limba! Ai inteles?!

-Da, Rikki. Iarta-ma...
Toti au ras, iar Rikki l-a luat pe Zane in brate si l-a pupat acolo unde l-a plesnit.
Apoi au dansat toata noaptea, pana cand luna a disparut.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu